Am sa va spun o poveste adevarata. Poate candva din aceasta poveste voi scrie un roman: eu si celelalte personaje principale. Pentru ca au fost cinci personaje principale, cinci femei.

"Aceasta este o afirmatie despre alternative. Numeroase emotii sunt greu de suportat, iar cele asociate suferintei sunt si cele mai dificile - greutatea cumplita a mahnirii, durerea insuportabila a iubirii pierdute, teama ca esti condamnat la o boala grava. Acestea sunt sentimente pe termen lung si nu se imprastie cu usurinta. Omul trebuie sa traiasca impreuna cu ele, pana cand dispar. Sufletul te poate ajuta la vindecare, prin procesul transformarii.

Niciodata nu esti pegatit sa-ti iei La revedere! pentru totdeauna de la cineva drag, iubit, oricat de batran ar fi si oricat ar fi de logic.

Les gens se présentent dans ta vie pour une raison, une saison, ou pour la vie.

Intr-o zi am participat la o discutie: Femeile nu stiu sa comunice. La inceput m-a mirat aceasta afirmatie. Apoi, m-am gandit la mine cum eram acum vreo zece ani si intr-adevar mi-a aparut in fata imaginea unei fete, nu inca femeie in adevaratul sens, care nu stia sa spuna despre ea, despre nevoile ei, despre ce simte si cum se simte.