Am fost la concert la CC Catch. Am fost invitata si am acceptat. Initial cand am vazut panourile de reclama si numele CC Catch pe ele nu am recunoscut-o. Era altfel atunci la 20 de ani si altfel acum la 40 si ceva de ani, mult mai cuminte. Am vazut-o si intr-o emisiune: foarte retinuta in a spune sau in a face ceva. M-am gandit ca poate pregateste o surpriza la concert. Vechiul look, vechea muzica... A fost partial adevarat.
De fapt cand am vazut-o pe CC Catch m-am vazut pe mine cumva din afara. Am vazut-o pe ea cum era la 20 de ani si acum si prin ea m-am vazut pe mine la 20 de ani si acum. Am reusit sa ma vad din afara, sa vad diferenta de look, de atitudine, de riduri, de cumintenie, de introspectie, o altfel de frumusete. Am reusit cumva sa constientizez ca se vede ca nu mai am 20 de ani, ca sunt diferita (poate suna ciudat)fata de cum eram, ca oamenii ma vad altfel decat ma vad eu si decat ma simt eu.

Ma asteptam ca CC Catch sa fie mai zvapaiata, mai imbracata gen anii 80, mai cu parul valvoi... si ea nimic sau aproape nimic: cu parul drept, lins, cu vorbe putine, cu adidasi si raiati. Doar maieul cu paiete argintii a ramas din anii 80. In schimb o mare bucurie vedeam pe chipul ei venita din interior, asa ca la 40 de ani. O simteam detasata si in acelasi timp implicata in cantecele ei, in miscarile ei.
Si mi s-a parut autentica. Nu a jucat rolul tinerei de 20 de ani care vine pe scena si incearca sa reinvie ceva. A jucat rolul de acum, din prezent, cum se simte in prezent si cum simte in prezent muzica de atunci si cum stie sa se bucure de ceea ce face: altfel. Asa si eu: ma bucuram altfel de muzica ei, mult mai cuminte, mult mai atenta la ce se petrece in jur, mult mai prezenta si o bucurie mi-a inundat fiinta. Bucuria ca sunt, bucuria ca traiesc, ca dansez, ca sunt tanara- o altfel de tinerete, bucuria ca sunt acolo in sala si ca simt energiile celorlalti din jur si ca ma umplu de viata, de fericire.

Nu poti uita iubirile tale, lucrurile care te-au incantat candva. Le porti cu tine fara sa-ti dai seama pana cand apare ceva sau cineva si atunci ies din adancuri: mai frumoase, mai nostalgice. Imi vine sa ma imbratisez pe mine cea de la 20 de ani. Mi-e drag de mine, de modul in care dansam, de modul in care ma imbracam, de zambetul si bucuria mea de atunci, de cautarile mele pentru a ma gasi si a gasi Printul. Mi-e drag de bairamurile la care mergeam si ascultam si mai ales dansam CC Catch. Si cum ma mai incantam si ce mai dansam!
Mi-e drag de mine si cea de acum: mai cuminte, mai retinuta, mai femeie, mai implinita, mai inteleapta, mai luminoasa, mai frumoasa inlauntrul meu si uneori poate si in afara.
Am primit un cadou neasteptat, sa merg la CC Catch si sa ma intalnesc cu ea si cu mine.